La placinte, in Maramures

Daca intrebi de Maria lui Voda in oricare sat din Maramuresul de dincolo de Gutin, oricine-ti va spune ca o gasesti in Breb, dupa ce-ai trecut de horincie si de magazinul vechi. Maria lui Voda, Vodoaie cum ii mai zic satenii, e cunoscuta peste tot, caci in ultima jumatate de veac a pregatit bucate pentru aproape toate nuntile, botegiunile si petrecaniile (inmormântarile) din zona.
E o femeie maruntica Maria lui Voda si plina de voie buna. Se misca repede si nici n-am apucat sa ne dezmeticim bine dupa sosirea in satul de munte, sa-i spunem de ce am venit, ca si-a si pus „surta“ inainte, „farina“ pe masa si-a inceput sa framânte placinte pentru noi.
Socacita satului
Socacite
Maria lui Voda framanta de zor aluatul pentru placinte si ne povesteste din viata ei de parca ne-am fi cunoscut dintotdeauna.“ Fac mancare pentru nunti de cand ma stiu. Mama, Dumnezau s-o hodineasca, a fost mare bucatareasa. Niciuna nu era ca Ana lui {tefanuc! Cand eram mai mica m-a luat cu ea s-o ajut, apoi, cand ea n-a mai putut de batranete, am ramas eu socacita satului. Socacita se spune la noi la bucatareasa care face mancare la nunti. Nu-i usor socacitul, ii mare raspundere pe capul tau sa trabuiasca sa faci mancare pantru sute de oameni, sa-ti iasa buna, sa se ajunga la toata lumea si sa iasa si faine tate. Nunta la noi in mancare, muzica si joc sta. Daca nu-i dai omului mancare buna, horinca tare si muzica de joc, n-ai la ce te astepta sa sie multamit.“
Ce mancaruri se fac la nuntile de-aici, din Maramures?
Acuma se fac ca peste tat, ca la restaurante, ca la oras, ca s-au luat oamenii dupa altii. Putani mai pastreaza traditia veche. Doamne, mandru-i la noi la nunti! Sa-ti spui cum ne pregatim. De marti incepem la lucru. Facem mai intai resteutale (taiteii) de pus in zama. Facem cam douazaci de paturi de aluat, le uscam si le taiem apoi marunt cat putem. |s faine resteutale multe in zama. Apoi incepem la colaci. Facem trei colaci mari, unu pentru mire, unu pentru mireasa si unul pentru stegar. Colacii astia ii framantam musai cu miere, ca sa se iubeasca tinerii, sa fie dulci unul catra altul toata viata. Mai facem cincisprazece tapoi, daca nunta-i mai cu cheag, adica mai mare. }apoii is niste turte mari din aluat framantat cu oua si lapte dulce, impistrite cu flori de aluat si cu struturi de flori. Cu tapoii se asteapta mirii cand vin de la biserica.
Apoi ne apucam de placinte, cu branza, cu urda, pe care le punem una peste alta in barbanta de lemn ca sa steie bine pana la nunta. La unele nunti facem varzare la cuptor din aluat de pita si umplute cu curechi( varza) acru fript. Aiestea le punem pe masa prima data cand vin oamenii la nunta. Facem si pita in cuptor, pite mari ca roata carului. Coacem cateva cuptoare ca sa sa ajunga la tati nuntasii. Dupa ce coacem pita, bagam la cuptor cozonacii si mai la urma framantam de pancove (gogosi). |n ziua dinaintea nuntii facem guiasul (gulasul de porc) si brozbutele (sarmalele). Iara pantru zaua nuntii nu mai ramanea de facut decat gaina pantru nanasa.
„Gaina cu cipca si brozbute cu jufa“
Matusa Marie pare multumita de aluatul pe care l-a facut. |ncepe sa croiasca din el placinte mari pe care le umple cu branza de oi. N-avem vreme sa ne miram prea mult de iuteala cu care matusa invarte aluatul in maini, ca povestea incepe iar in acelasi limbaj fermecator pentru noi, veniti din sudul tarii:
„Gaina sa umple normal cu maruntaiele macinate amestecate cu pita, oua si zarzavaturi. Dar io am umplut-o tatdeauna cu pancove (gogosi) in loc de pita. Pancovele-s mai tapine si sa tane umplutura mai bine. No, ase, si dupa ce-am umplut-o, am cusut-o, am invalit-o intr-on tifon si-am pus-o la fiert. La foc mic, domol, ca sa nu se rumpa cosaturile. Apoi ii fac ruji in obraz cu poprica (boia), oloi (ulei) si piper, ii fac zgarda din aluat, pene din aluat pus pa bete de brad. Adica traba impistrita (impodobita) cum stii mai bine. Traba sa sie gaina mândra tare, ca nu dejaba este un joc numa’ pantru ea la nunta. Dupa ce-o fac cum stiu mai bine, o pui in bloadar (cuptor) la rumenit. Cand ii gata, o scot pe un blid, ii pun cipci (funde) colorate, struturi de flori si o duc la masa, ori la inceputul ospatului de nunta, ori cand ii pa la „invalitul miresii“, adica atunci cand nanasa ii ia de pe cap cununa de mireasa si ii pune naframa de nevasta.
Mi-ati spus ca aveti o reteta speciala de sarmale. Nu vreti sa mi-o spuneti, ca s-o publicam pentru cititoarele noastre din toata tara?
Stiu mai multe feluri de brozbute. Si-oi spune numai doua. La nunti facem brozbute din carne de porc sau de oaie, la care cum ii place. Macin carnea bine, mai demult sa taia cu cutatul marunt, amu is masini de macinat. Amestec carnea cu ceapa si cu zarzavat taiet si cu pasat. Pasatul ii on fel de porumb, malai macinat mai mare. Le adunam pe toate laolalta, le framantam on pic sa se amestece bine si apoi chemam femeile ca sa umple foile. Se aduna pe langa ligheanul de carne mai multe si lucra cu spor, ca spun povesti si le trece vremea usor. Daca lucru cu curechi (varza) dulce, proaspata, il oparesc cu vreo doua, trei zile inainte de a face broazbele si-l las in apa sa se inmoaie un pic, cu mult marar. Daca lucru cu curechi acru, il spal bine inainte de a umple foile. Broazbele-s mancarea de baza la nunti, le place la oameni felul asta de mâncare si-i usor de facut si satos. Mai stiu sa fac brozbute cu jufa de samburi de pepene. Aiasta-i o mancare de post. Ioi, da’ bune-s si aiestea, ca nu-ti vine sa te duci de langa oala cand sa fierb, ase de mandru miroasa in tata casa. |n loc de carne, pui in ele jufa amestecata cu pasat. Jufa-i un fel de farina de samburi de dovleac. Iei samburii, ii prajesti si apoi ii batucesti bine, pana ce se desface coaja. Apoi ii dai pan sata mare, ca sa scapi de coaja. Farina asta de jufa o prajesti in oloi si o pui peste pasatul spalat. Le amesteci si apoi umpli foile de broazbe cu ele. Nu-i musai sa sie foi de curechi, poti sa umpli si foi de vita, ori foi de gulie, de napi, daca le oparesti inainte. Aiestea-s mancari de demult cand oamenii stieau sa traia’ mai bine, aveau vreme sa se si bucure unu’ de altu’. Umblau cu lecru (vesta), gaci (pantaloni), camesa, sumna (fusta) cu conta si cu opinci si erau mai fericiti ca acuma. Vezi pa cate unu’ ca gandesti ca nu ii bugata (destula) lumea, ca nu incape in ea. Amu si la nunti s-o schimbat multe, fac tat felu’ de minuni oamenii. Io m-am obosat de atatia ani de cand am tat socacit. Amu ma duc numa’ la neamuri si unde-i musai. Am luat-o pe vecina Varvara lui Pilat ca sa ma ajute, s-o invatat si ea la facut de mancare si, cum ii mai tanara ca mine, poate merge ea peste tat. Am luat-o si pe Andreiusa, nepotaca mea, cocoana lui fecioru’ meu, ca sa vada cum sa face una si alta, sa stie, cand i-a veni randul, sa faca mancare buna. Daca n-a fi socacita ca mine, batar pantru barbatu’ ei sa stie a fa’, ca orice om vrea ca sa afle pa masa on blid cu mancare calda cand vine de la lucru. No ase! No, amu haidati la placinte, ca-s gata! (Delia Enescu)

Reportaj aparut in numarul 3(iulie) din anul 2002 al revistei noastre

Etichete: , ,


%d blogeri au apreciat asta: