GREPFRUT

Fructul Paradisului
grapefruit
O ruda mai nou venita in „clanul“ citricelor este grepfrut-ul sau grapefruit-ul. Ii spunem „nou venita“ desi, mai degraba, este „nou remarcata“, deoarece numai pe la jumatate secolului al XIX-lea a primit un nume stiintific: Citrus paradisi. Pana atunci s-a crezut ca este doar o alta varietate de pomelo – fructul din a carui incrucisare accidentala cu portocala a si rezultat. Abia pe la sfarsitul secolului a inceput sa fie consumat si de „lumea civilizata“.
Grepfrut-ul a inceput sa fie cultivat pe scara larga la inceputul secolului al XX.-lea. Boom-ul l-a cunoscut insa in anii ’70, probabil si datorita popularitatii curei de slabire cu grepfrut. In anul 1983, intr-un raport al Departamentului Agriculturii Statelor Unite, se arata ca, in New York, consumul de grepfrut este depasit doar de cartof, salata, mar si portocala. Astazi se cultiva in tari ca: SUA, Mexic, Argentina, Brazilia, Cipru, Maroc, Israel – de la aceasta din urma provenind si mult doritele fructe, invelite in hartie cerata, ce purtau inscriptia „Jaffa“.
Intrebuintari alimentare si nu numai…
Cine nu a simtit, macar o data, gustul bitter-amarui, inconfundabil, al grepfrut-ului? Consumat in stare cruda, suc, compot sau dulceata (din pulpa sau din coaja), grepfrut nu mai este un „fruct oprit“ pentru romani. (De fapt, prin 1750, botanistul Griffith Huges chiar asa il botezase: „fructul oprit din Barbados“). Haideti sa vedem ce alte intrebuintari i se mai dau acestui fruct polivalent:
– consumului de grepfrut i se atribuie de catre unii medici, in timpul tratamentului medicamentos, rolul de „amplificator“ al efectului medicamentelor (cu anumite exceptii);
– regleaza functionarea bilei, fiind indicat in litiazele biliare;- bogat in vitamina C, nu ar trebui sa lipseasca din dieta hepaticilor;- recomandat pentru obezi in curele de slabire (vom publica si noi celebra „cura cu grepfrut – 4,5 kg in 10 zile“);
– din coaja interioara, alba, se obtine, prin rafinare, o substanta de 1500 de ori mai dulce ca zaharul, folosita in unele preparate tonice;
– prin fermentatie, se obtine un otet alimentar cu o aroma deosebita si chiar vin, printr-un procedeu bine controlat;
– uleiul extras din samburi este un puternic antiseptic, fiind folosit chiar in compozitia sapunului chirurgical.
Cum il alegem?
La cumparare, trebuie sa avem grija sa nu cumparam fructe deshidratate. Fructul trebuie sa fie greu cand il „cantarim“ in palma, coaja lucioasa (ea se ceruieste imediat dupa recoltare tocmai pentru a opri deshidratarea) si caliciul („coronita“ formata de sepalele fostei flori) trebuie sa nu fie uscat sau sa lipseasca. Grepfrut-ul „proaspat“ poate fi pastrat, in lada de fucte a frigiderului, 3-4 saptamani fara sa se deshidrateze.
Cum il mancam?
Cel mai ades il consumam in stare proaspata sau sub forma de suc natural, preambalat sau obtinut acasa, cu storcatorul. Sau ca ingredinet in diferite retete, cum ar fi:
Salata Florida
4 portii – 15 minute
grapefruit creveti
3 grepfrut; 100g cozi de creveti sau raci; 1 avocado; 1 lingurita sos „chilli“ iute (Tabasco); 1 lingurita hrean ras; 1 ceapa rosie; 1 ardei gras mare; 1/4 cana varza alba; 8 frunze salata; ± sare/piper
Curata un grepfrut si desfa-l in felii. Curata pielita de pe felii si rupe-le in doua sau chiar in trei daca fructele sunt mai mari. Intr-un bol (nemetalic) pune bucatele de grepfrut, crevetii fierti in clocot 5 minute (sau cozile curatate de raci fierti, taiate longitudinal in doua), ceapa taiata marunt, ardeiul taiat fin (intai in patru si apoi in feliute de 2-3 mm), varza taiata „taietei“ fini, avocado taiat cubulete cu latura de 1 cm. Separat, fa sosul, amestecand sucul de grepfrut stors, hreanul, sosul „chilli“, sarea si piperul. Adauga-l peste salata, amesteca si lasa la frigider 30 de minute la marinat. Serveste salata in jumatatile de coaja de grepfrut ornate cu cate o frunza de salata. La sfarsit se poate bea si sosul. (Razvan Cucui)

Etichete: , ,


%d blogeri au apreciat asta: